ah

ah…mi s-a stricat dvd-rom-ul…..trebuie sa recunosc ca de cand mi-am luat laptopul avea eu cateva treburi..mai facea mofturi din cand in cand….dar acum s-a cam busit di tot.

 

partea naspa e ca oricum de cateva luni bune ma dau mare ca imi reinstalez wind…dar se pare ca am sa aman treaba asta pana imi iau un dvd-rom nou nout.

saptamana trecut dupa un an am reusit sa-mi instalez camera si in sfarsit merge…dupa mult chin…deci ar fi culmea sa reinsatlez wind. acum:)) oricum urasc sa instalez wind. am o tona de programe si parca dureaza o vesnicie pana am iar calcul functional…prefer sa-l lasa asa…ca merge bine totusi..:D

ieri am avut o zi plina ..si azi pare a fi cam la fel.m-am plimbat la veterinar cu cioruta mea…care pare a fi tot sub tratament inca 10-20 de zile.veterinarii astea sunt varza..nik nu stiu.doar o porcusoara de a mea in mainile lor a murit.

noroc ca exista internetul si te mai poti documenta un pic ca altfel nu stiu unde s-ar ajunge :)) oricum sper ca micuta mea sa se faca bine si sa zboare sanatoasa.

in rest la mine acelasi lucru munci munci munci si iar munci.si plimbarici de colo cola ca nu am stare:))..am sa vad poate saptamana asta..cealalata am sa ma mut in iasi undeva  provizoriu macar pt o luna..2..si apoi mai vad ce fac……..ma duc miercuri sa vb undeva..sa vad daca iesa o susta ;))..ca am o idee in cap…si maine daca tot merg in iasi o sa-mi iau si ceai greenfield ca mie imi place tare tare…si in bt nu prea gasesc…nici in iasi nu prea gasesc..eu una stiu un singur magazin in care e….probabil ca sunt in mai multe..dar eu doar unul stiu:))

Casatoria definita ca o convietuire liber consimtita a doua persoane de sex opus, bazata pe o afectiune reciproca si exclusiva si incheiata cu respectarea dispozitiilor legale in scopul intemeierii unei familii, reprezinta unul din evenimentele cele mai importante din viata unei persoane. Institutia casatoriei permite o rezolvare normala a vietii sexuale, in conditii optime, presupunind renuntarea la manifestarile mai mult sau mai putin extinse ale libertinajului cu numeroase riscuri legate mai ales de posibilitatea imbolnavirilor prin afectiuni venerice, viata sexuala neregu-lata, sarcini nedorite etc.
Institutia casatoriei trebuie sa se bazeze in primul rind pe o dragoste reciproca a partenerilor, pe o armonie sexuala cit mai perfecta si pe prorearea de descendant normali.
Aceasta implica rezolvarea a numeroase   probleme afective, sexuale, ducative, sanitare, culturale etc.
O importanta deosebita in casatorie revine armoniei sexuale si durabilitateia acesteia. Ea reprezinta o obligate reciproca a celor doi parteneri, care trebuie sa dea dovada de intelegere si bunavointa, barbatului revenindu-i in primul rind rolul principal in initierea si initiativa sexuala. Ca educator si „indrumator” al relatiilor intime el are obligatia de a satisface sexual sotia si de a o cruta de eforturile sexuale in cazurile de boala, in timpul sarcinii, menstruatiei etc.
Adevarata casatorie este intotdeauna monogama, formata dintr-o singura femeie si un singur barbat. Barbatul are responsabilitati noi odata cu actul casatoriei, el trebuind sa renunte voluntar la orice manifestari poligamice pe care le-a avut inainte de casatorie. Ambii parteneri, barbatul si femeia, trebuie sa acorde o deosebita atentie evitarii celui mai primejdios aspect al vietii conjugale, care este monotonia si blazarea sexuala, dezinteresul pentru perfectionarea vietii sexuale. Plictiseala in activitatea sexuala nu trebuie privita ca o fatalitate de care nu scapa nici o casnicie si nici nu poate fi evitata prin adulter repetat sau intimplator.
Un factor important pe care se bazeaza casatoria este reprezentat de iubirea reciproca a partenerilor, ilustrata de afinitati afective comune, stiina reciproca si mai ales incredere. In cadrul casatoriei are loc realizarea pe un plan superior atit a personalitatii barbatului cit si a femeii, structura psihoafectiva a fiecaruia din ei imbogatindu-se prin calitati preponderente la barbat sau femeie. Astfel, femeia invata sa fie mai obiectiva, mai logica in actiunile sale, mai curajoasa si mai energica, iar barbatul mai sensibil, mai plin de afectiune, mai atasat, aceasta osmoza subtila, continua, putind avea influente deosebit de favorabile pentru formarea personalitatii copiilor.
Cea mai importanta functie a casatoriei sau in orice caz una din cele mai importante este procreerea, care implica nu numai nasterea, ci si cresterea copilului in conditii de sanatate fizica, mintala si sociala cit mai buna.
Acest lucru nu se poate realiza decit in cadrul unei casatorii monogame fericite. Privarea femeii de menirea de a deveni mama, constituie un act inuman, casatoriile fara copii putind fi considerate drept casatorii neimplinite.
Adevaratii distrugatori ai casatoriei sint, de fapt, casatoritii de circumstanta. In multe cazuri cele doua familii din care au provenit fiecare din parteneri pot constitui un factor favorizant in destramarea noii familii pe cale de consolidare. Este recomandabil ca noii casatoriti sa nu traiasca in cadrul uneia dintre familiile din care provine fiecare din cei doi componeti. Noua familie trebuie sa-si intemeieze o viata noua, complet separata, in continua consolidare, acordindu-se familiei barbatului si sotiei tot respectul si dragostea pe care le impune situatia de copii fata de parinti.
In cazul casatoriilor timpurii, mai ales cele in care tinerii au sub 20 de ani, exista riscul unei cunoasteri reciproce insuficiente si chiar a unei maturizari intelectuale si psihice incomplete, ce poate constitui un factor defavorabil in evolutia unei asemenea casnicii.
Daca in majoritatea cazurilor, in conditii de mediu social favorabil aceste inconveniente sint depasite, exista totusi o seama de situatii in care se produce o dezorganizare a familiei cu urmari grave care afecteaza mai ales copiii. Intemeierea unei familii trebuie sa tina seama in primul rind de pregatirea profesionala a celor doi tineri.
Nu trebuie sa se uite un adevar fara echivoc : egalitatea femeii cu barbatul incepe odata cu integrarea acesteia in productie si cresterea competentei in cele mai diverse sectoare ale activitatii umane, „jumatatea barbatului” reprezentind mai mult de jumatate din populatia tarii.
S-a spus despre familie ca reprezinta o forta miraculoasa a naturii si a societatii, ea constituind un colectiv plurivalent de initiative si actiuni. Factorii care contribuie la deteriorarea familiei trebuie anihilati cu grija, intarindu-se bazele morale, etice si demografice ale acesteia si limitindu-se posibilitatile de fragmentare prin crize conjugate stirnite din diverse cauze.
Printre parametrii care asigura fericirea casatoriei, un rol important revine dorintei de cunoastere si mai ales de intelegere reciproca a ambilor parteneri. Acest lucru se poate realiza printr-un schimb continuu de idei, de ginduri, de afectiune. Necesitatea unui limbaj adecvat pentru comunicarea acestor informatii este incontestabila, tacerile diminuind posibilitatile de cunoastere si paralizind modalitatile de intelegere reciproca. Omul a fiinta sociala are nevoie de comunicare. Grijile, mai ales gandurile, chiar ele mai grave, sint suportate mai usor atunci cind ele sint discutate, counicate sotiei sau sotului.
Numeroase opere literare si pelicule cinematografice   asociaza  casa-oria cu cele mai sublime aspecte ale dragostei. Nu trebuie pierdut din vedere insa ca existenta unui cuplu constituie o delicata, complexa si dificilaproblema de relatii interumane. Uneori preocupari diferite impuse de pecificul profesional al fiecaruia din soti pot genera discordante sau stari nflictuale grave antrenind chiar o dezorganizare a cuplului, de obicei rtenerii invinuindu-se reciproc, fiecare sustinindu-si punctul de vedere. lteori, inclinatii si preocupari similare sau adiacente intregesc si consoideaza existenta cuplului, ilustrate de unele rezultate remarcaibile, obtinute in cele mai diferite activitati, incepind de la performante sportive si rminind cu realizarile in domeniul stiintei,   unele  incununate  cu  pre-iul Nobel (Marie si Pierre Curie, Irene §i Frederic Joliot-Curie). Unii arbati si unele femei cred ca egalitatea in drepturi a ambelor sexe se refera numai la activitatea social-obsteasca si la activitatea in productie, in timp ce in familie, prerogativele depunerii unei activitati mai putin solicitante revin barbatului. Se stie ca femeia se deosebeste morfofunctional de barbat, ca scheletul si musculatura acesteia sint mai slabe, ca pe plan biologic femeia este aceea care asigura perpetuarea speciei umane, ea supor-tind graviditatea, nasterea si alaptarea copilului. Se uita ca, in majoritatea cazurilor, femeia trebuie sa se ocupe zilnic cu activitatea profesionala, cu gospodaria si cu cresterea si educatia copiilor. Este un fapt de cunostinta comuna ca munca in gospodarie a femeii nu este legata de particular\tatile biologice ale acesteia, barbatul avind obligatia sa o ajute in aceasta activitate, uneori deosebit de obositoare. Se §tie ca barbatii pot gati tot asa de bine ca si femeile (cei mai renumiti bucatari sint barbati !), pentru a nu vorbi de celelalte activitati gospodaresti, ca, de exemplu, curatenie, incalzit etc. la care, de asemenea, pot participa cu eficienta.
Casatoria a doua persoane reprezinta o schimbare fundamentals in existenta acestora. Casatoria impune o adaptare la noi conditii de viata si o remodelare a doua personalitati distincte cu caracteristici individuale, tem-peramentale si comportamentale, cu inclinatii, preocupari si chiar pasiuni deseori foarte diverse. Viata in comun permite in timp descoperirea trep-tata a acestor trasaturi individuale a acestor diferente comportamentale, care, in functie de personalitatea sotilor se pot estompa sau dimpotriva exagera. S-a scris si s-a vorbit foarte mult despre o notiune, un cuvint aproape magic, fara de care nu se poate concepe viata in doi, despre dragoste. S-a asimilat esenta dragostei cu daruirea a tot ce un om are mai bun, fara a cere nimic in schimb. Continutul notiunii a creat numeroase confuzii, raspindita fiind si ideea gresita ca acest nobil sentiment este si-nonim cu satisfactia sexuala, in absenta unor legaturi afective, a respectului, a increderii reciproce a partenerilor.
S-a definit dragostea ca o legatura psihofiziologica intre doua fiinte umane. Fenomenul este foarte complex, poate tocmai de aceea ca este foarte uman. S-a spus ca in orice dragoste este tendinta de contopire atit corporala cit si ca destin cu o alta persoana de sex opus, dotata cu calitati eel mai frecvent exceptional, etichetate dupa criterii extrem de subiective.
Caracteristicile vietii moderne due la o solicitare din ce in ce mai intensa a psihicului contemporanilor nostri. Pentru amortizarea acestei presiuni ambientale s-a spus ca organismul uman reactioneaza printr-o diminuare a trairilor emotive, oarecum rationalizindu-le. Totodata, epoca in care traim se caracterizeaza printr-un mai mare grad de atractie pentru o pregatire profesionala superioara, pentru o perfectionare a instruirii, pentru o participare cit mai larga la activitatile culturale si socialobstesti. Alaturi de aceste aspecte, care conditioneaza formarea personaiitatii omului contemporan, un rol important re vine acestui sentiment uman care este dragostea.
In conditiile societatii socialiste, mutatiile surviri si in sfera afectiva, in realizarea cuplurilor heterosexuale. Este interesant de mentionat ca’ unele studii de sociologie efectuate in U.R.S.S. au aratat ca 70—80% din casatorii se fac din dragoste sau din atractie reciproca, 15—20% dupa sa-blon, plecindu-se de la rationamentul ca : „daca toata lumea se insoara sau se marita trebuie sa ma insor sau sa ma marit si eu” si 3—4% se fae din calcul, pe baza altor criterii.
Dupa cum se observa din aceasta statistics, dragostea se situeaza drept cauza principals in realizarea casniciilor.
In legatura cu dragostea se citeaza o observatie indiana veche, care spune ca atractiile oamenilor au trei izvoare : sufletul, mintea si trupul. Prin atractia sufletelor ia nastere prietenia ; prin atractia mintii ia nastere respectul; prin atractia trupului ia nastere dorinta. Dragostea ca forta suprema a iubirii umane ia nastere prin contopirea celor trei atractii. Dar, nu trebuie sa uitam ca este mai greu de gasit un partener si o partenera pentru dragoste din „trei verigi” decit pentru o dragoste din „o singura veriga”.
O problems care se pune frecvent atit tinerilor cit si adultilor, cu implicate deosebite in dinamica vietii in doi, este „durata” sau „longevitatea” dragostei. Se pare ca aceasta se poate prelungi pina la virste matusalemice, daca ea este bazata pe prietenia si pretuirea reciproca a partenerilor.
Contopirea acestor doua sentimente profund umane, dragostea si prietenia, constituie baza cea mai solida a trainiciei casatoriei
S-a mai asimilat dragostea cu talentul si asa cum nu toata lumea are talentul de a fi pictor sau scriitor, s-a emis ipoteza ca nu toti oamenii sint capabili sa iubeasca cu maxim de intensitate. In cele mai multe cazuri, dupa o perioada de longevitate mai mult sau mai putin indelungata, in locul dragostei, trasinicia casniciei incepe sa fie conditionata din ce in ce mai mult de prietenie, simpatie, obisnuinta, de obligatiile fata de copii, de’ preocuparile pentru cresterea si educatia acestora etc. Se pare ca din ce in ce mai mult reusita sau nereusita unei casnicii depinde de concordanta si insusirile spirituale ale celor doi parteneri. O concordanta de sentimente, de caractere, de temperamente, de trairi afective, de idealuri, de interese, obiceiuri etc. constituie elemente care favorizeaza reusita unei casnicii.
Societatea noastra socialists a permis o perfectionare a acestui nobil sentiment care este dragostea, eliberind-o de inegalitatile sociale, de ipocritele calcule materiale, de meschinele prejudecati nationale si religioase. Egalitatea in drepturi a femeii a generat o baza psihologica solida pentru realizarea egalitatii in dragoste.
Este interesant de mentionat in ceea ce priveste divorturile ca dupa unele studii efectuate in U.R.S.S., acestea aveau frecventa cea mai mare in republicile cel mai intens urbanizate si anume in cazurile cind nivelul de pregatire profesionala al femeilor era superior celui al sotiilor. In 60—80 % din cazuri, in aceste situatii femeia era cea care solicita desface-rea casatoriei. In locul clasicei formule „nepotrivire de caracter” in unele cazuri ar fi mai potrivita formula „nepotrivire de nivel profesional” sau „nepotrivire de nivel de instruire al partenerilor”. Se pare ca femeia contemporana este din ce in ce mai exigenta fata de nivelul de instruire al sotului, iar existenta unor carente de pregatire profesionala cu decalaje prea mari in defavoarea sotului constituie un factor de rise deosebit de important pentru reusita unei casnicii.
A forma o familie inseamna a armoniza deprinderile, caracterele si exigentele a doua fiinte. Idealul pe care si-1 face un barbat sau o femeie despre relatiile dintre sexe, in general, si despre casnicie, in special, constituie un parametru destul de sensibil al particularitatilor constiintei acestora. Acest ideal etic legat de casnicie implica o profunda traire afectiva care poate atinge culmile sublime ale fericirii in cazurile reusite sau trairi de un tragism greu de suportat in cazurile de insucces, de nereusita. Institutia casatoriei se bazeaza pe doi oameni : un barbat si o femeie, fie-care cu o personalitate proprie, cu calitati si defecte.
In cazul cind casnicia s-a bazat pe dragoste si incredere reciproca, deosebirile caracteristice se vor armoniza fara a sterge personalitatea fiecaruia din soti, remodelindu-se si adaptindu-se fiecare acestui nou mod de viata, aspect exprimat plastic prin denumirea de „casatorie reusita”. Atunci cind, dimpotriva, casnicia s-a bazat pe interese materiale, uneori foarte meschine, ea devine un fel de „coexistenta pasnica” in doi, care poate dura o viata intreaga sau se poate transforma intr-un adevarat „raz-boi” cu participarea rudelor si chiar a prietenilor si cunoscutilor ambelor tabere, destramindu-se mai mult sau mai putin rapid si sfirsindu-se prin divort cu inevitabilul diagnostic „nepotrivire de caracter”.
Sint femei care, datorita unei educatii inadecvate, alimentate de prejudecati, crezind ca astfel isi apara linistea si integritatea casniciei accepta orice atitudini, fapte, pared sau capricii ale sotului, evitind cu grija sa-si spuna parerea, sa aprecieze critic o situatie. Aceasta renuntare voluntara la personalitatea lor, departe de a intari casatoria, o submineaza intr-un mod foarte subtil si perfid, ea constituind o ilustrare a lipsei de sinceritate, o absenta a dragostei fata de sot, o penibila lipsa de autorespect si un abandon al raspunderii ce revine femeii in complicatul mecanism al casniciei. Gelozia este intilnita adesea, mai ales in casniciile in care teama, neincrederea si suspiciunea sotilor creeaza o ambianta care in loc sa consolideze o casatorie, deseori ajunge sa o dezorganizeze. Cu toate ca acest sentiment s-a considerat ca un atribut al dragostei, se poate spune niai dsgraba ca gelozia apare acolo unde nu exista o dragoste adevarata, ci rnai mult o mimare a acestui sentiment nobil. In cazul unei manifestari  sporadice, legate de fapte reale sau imaginare, acest sentiment de nein-credere poate fi relativ bine suportat de persoane cu o structura psihica mai maleabila, mai intelegatoare. In schimb atunci cind ia forme obse-danite, patologice, ambianta familiara devine deveori un adevarat suplieiu ducind la destramarea familiei. Cel mai des se intilnesc forme mai „sim-pie”, caracterizate prin suspiciuni periodice care insa constituie impor-tante elemente de disconfort in ambianta psihica a casniciei. In general, aceste manifestari se constats mai frecvent la cuplurile tinere, casatorite de putin timp si care nu au avut prilejul sa se cunoasca mai bine din punct de vedere psihoafectiv. De asemenea, acest sentiment este favorizat de existenta unor discordance intre virsta biologica a partenerilor, cind de obicei eel mai in virsta il suspecteaza pe eel tinar, sau de diferente mari in ceea ce numim in mod obisnuit „frumusetew, cind partenerul mai putin dotat cu acest atribut il suspecteaza pe celalalt. Acest aspect este agravat de faptul ca pentru partenerul gelos orice persoana de acelasi sex cu el constituie in perspective un factor de suspiciune, o amanta sau un amant virtual. Cele mai neinsemnate manifestari de politete, gesturi, mimici, zimbete, impuse de ambianta, si convenientele sociale constituie un prilej pentru declansarea crizelor de gelozie cu exteriorizari uneori penibile. In unele cazuri, atit barbatii cit si femeile se complac in aceasta ipostaza de „sot sau sotie adorata”, cautind in mod voluntar crearea de situatii echi-voce care sa mentina starea de gelozie a celuilalt.
Uneori, datorita geloziei, familia trebuie sa-si restructureze chiar modul de viata, sa-si schimbe prietenii, sa renunte la numeroase relatii de prietenie, sa devina un fel de claustrati in mijlocul mediului social in care traiesc. In situatii conflictuale si mai grave se ajunge acolo incit pentru „urmarirea” partenerului presupus „infidel” sint antrenate persoane din familie, parinti sau chiar rude mai indepartate, prieteni si cunoscuti §i, nu rareori, copiii devenind si ei complici involuntari, victime ale unor manifestari bolnavicioase ale geloziei. Se poate spune ca gelozia ilustreaza mai degraba inexistenta unei increderi, in ultima instanta a dragostei. Absenfa increderii in persoana iubita deterioreaza suportul dragostei, facind-o extrem de labila. Fara incredere nu se poate concepe existenta dragostei in familie. Afectiunea a doua persoane poate suferi oscilatii ca intensitate, insa ea nu poate persista fara o incredere reciproca. Aparitia sentimen-tului de gelozie ilustreaza o senzatie ambigua de semiincredere. Partenerul expus „supliciilor” geloziei, in raport cu structura sa psihologica se poate resemna, se poate revolta sau se poate ascunde sub paravanul minciunii, pentru a-si asigura un minim de „libertate”, de miscare, in ambianta in care traieste.
Dragostea sincera, constituind principala baza a casniciei, trebuie sa beneficieze de o incredere reciproca a ambilor soti, de respect, de recunoasterea calitatilor morale ale celui drag, care sa permita dezvoltarea si perfectionarea personalitatii fiecaruia din parteneri, in majoritatea cazurilor diferiti, fiecare om avind o istorie unica si irepetabila. O „dragosteu egoista, acaparatoare, atribut important al sentimentului de gelozie, a reusit in numeroase cazuri sa distruga casnicii foarte promitatoare sau chiar fericite initial.
lubirea este un sentiment foarte subtil, care implica inainte de toate delimitate si incredere in oameni. Casatoria trebuie sa se bazeze pe dra-goste, pe intelepciune, pe toleranta, pe daruire fara rezerve, pe incredere si pretuire reciproca atit din partea barbatului cit si a femeii. Stingaciile si greselile inerente oricarui inceput trebuie analizate cu curaj, sinceritate si intelegere din partea ambilor soti.
Ambitia, intoleranta, prejudecatile, capriciile, ignoranta, superficiali-tatea, egoismul, gelozia, lasitatea, minciuna si carentele de educatie sexuala constituie principalii factori care submineaza acest edificiu foarte sensibil care este casnicia.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s